Cautare Personalizata Ride4Life;

Translate

luni, 31 mai 2010

10 masuri de cosmetizare a masurilor de austeritate, pe principiul forma bate fondul.

10. Impozitul pe profit s-a fie redenumit impozit pentru prostii care il platesc.
9. Impozitul forfetar s-a devina impozitul pentru cei mai prosti oameni de afaceri.
8. Impozitul pe veniturile microinteprinderilor s-a devina impozitul pe microveniturile intreprinderilor.
7. Impozitul pe salarii s-a se numeasca impozit de fraieri.
6. T.V.A.-ul s-a isi recapete vechiul nume predecembrist Impozit pe Circulatia Marfurilor.
5. Taxa de poluare s-a fie achitata lunar si s-a se cheme “fumarit”.
4. Taxa de drum s-a devina universala, platita si de pietoni.
3. Reducerea de 15% a pensiilor s-a fie botezata impuls catre o lume mai buna.
2. Reducerea de 25% a salariilor s-a fie botezata impuls catre o lume mai buna, cu optiunea ca lumea mai buna s-a poata fi si aceea care incepe dincolo de frontiera, pe sensul de plecare.
1. Planul de austeritate s-a fie numit Experimentul Kevorkian marca inregistrata.

sâmbătă, 29 mai 2010

De ce ne mai trebuie servitori guvernamentali?

Ministrul este servitorul tarii sau statului (Oroveanu, M. – Tratat de Stiinta administratiei), in definitie suna atat de nobil, de parca odata cu inscaunarea in functia de ministru sau prim-ministru, respectivul devine o persoana morala, corecta si impartiala, gata de a-si sacrifica timpul, sanatatea si chiar familia pentru a rasplati increderea acordata.
In realitate nu este chiar asa. Pentru marea majoritate a ministrilor pre si post decembristi functia nu a fost decat o rampa de lansare. O foarte buna deschizatoare de partie in afaceri pentru respectivii si familiile lor. Foarte putini au urmat o cariera in organisme europene sau mondiale dupa iesirea din “rolul” de ministru. Tot asa foarte putini pot fi considerati oameni de stat de cariera, un exemplu ministrul transporturilor Berceanu si de ce nu guvernatorul bancii centrale.
Recesiunea globala recenta in care ne-am inamolit si din care nu mai iesim imi releva un fapt care in conditii normale e mai greu de vazut. La ce ne folosesc respectivii ministrii?
Ii platim pentru serviciile aduse cu salarii cuprinse intre 6.000 si 7.000 de lei lunar, deci aproximativ 18.000-23.000 de euro annual. Plus masina de serviciu, sofer, secretara, aparat de lucru stufos, si bine platit si el, secretarii de stat, directorii si consilierii personali mai ales. Le decontam deplasarile externe, le asiguram paza permanenta, le punem fonduri de protocol si alte fonduri la dispozitie. Cum ne servesc?
In 2008 si 2009 cand pe tot globul criza isi facea efectul, cand alte guverne luau masuri de combatere a efectelor si de impulsionare a economiei, “servitorii” nostrii ce faceau?
In primul rand ne linisteau parinteste, ca asa ceva la noi nu vine, ca balaurul verde isi devoreaza victimele numai peste mari si tari, ca la noi se vor mari pensiile si salariile, ca la noi se vor plati pensiile si salariile. Ca noi vom lua niste miliarde imprumut acolo, vreo 20, numai asa ca vrea FMI si UE sa le dea, sa scape de grija lor, ca de fapt noua nu ne trebuie. In consecinta nici masuri de combatere a crizei nu au luat, nici masuri de impulsionare a economiei nu au luat. Din contra au dat o lovitura sectorului privat, inventand un nou impozit “forfetarul” a la Roumanie.
Acum vin si taie cinic cu 25% salariile si cu 15% pensiile, cele mai mari taieri de salarii si pensii din toate tarile lumii.
Le multumesc ministrilor si primului ministru, dar pentru asa masuri simpliste nu am nevoie de serviciile lor. Prefer un contract cu o echipa de la Goldman Sachs sau Merrill Lynch, sau de la o universitate de afaceri de top din America, si va asigur ca pot face o treaba mai buna si mai eficienta decat intregul nostru guvern.
Din pacate viitorul nostrum nu suna bine, vom continua sa ii lasam pe cei din fruntea bucatelor sa ia imprumuturi in numele nostru, iar peste 10 ani cand ei se vor retrage la locuri mai caldute, pe alte continente, noi vom fi tot aici, doar ca intro situatie si mai proasta decat acum, cu bolovanul,legat de gat si pe marginea prapastiei.
P.S.
Senatorii si deputatii nostrii beneficiaza de salarii de 6.000 de lei lunar, deci aproape 18.000 de euro pe an, plus celelalte beneficii. Un senator din statul Arizona are salariul anual de 24.000 de dolari, deci pana de curand era depasit de senatorul roman, noroc de revenirea paritatii euro dolar, in favoarea dolarului.

duminică, 23 mai 2010

10 motive pentru care reducerea salariilor cu 25% nu o sa fie suficienta.

10. Pentru ca 75 este mai mare decat 25, deci bugetul nu va face fata.
9. Pentru ca romanii sunt un popor inventiv.
8. Pentru ca simularea de calcul initiala care spunea ca reducerea este suficienta, era gresita.
7. Pentru ca asa vrea FMI.
6. Pentru ca avem un guvern incompetent, condus de un yes-man.
5. Pentru ca inca nu au incercat rezolvarea problemei cu cianura.
4. Pentru ca este o masura imorala, masura corecta era marirea impozitului pe salarii cu 25% si aplicarea noului impozit tuturor salariatilor, mai putin celor 10.000 cu salarii mai mari de 8.000 de lei. Astia sunt oamenii de baza ai partidului, deci nu trebuie deranjati cu prostii d’astea.
3. Pentru ca salariile sunt prea mici, deci reducerea va produce economii prea mici la buget.
2. Pentru ca o partida se castiga cu un careu de asi, deci 25% peste tot, reducerea salariilor cu 25%, TVA tot 25%, impozit pe salarii idem si impozit pe profit la fel.
1. Pentru ca asa crede Basescu.

duminică, 16 mai 2010

O schema noua de furt cu cardul?


La cumparaturi.

De obicei incerc sa nu imi postez actiunile zilnice pe blog, cum am vazut pe alte bloguri, dar azi am fost martor la o posibila noua smecherie aparuta in arsenalul micilor infractori locali.
Locatia: magazinul Kaufland din zona Colentina-Bucur Obor, ora de varf, vanzari pe banda rulanta. In acest context o clienta din apropierea mea a fost abordata de o asa zisa clienta, de varsta a doua, de origine bohemiana (roma), care s-a oferit sa plateasca cumparaturile clientei de la banda cu cardul in schimbul banilor cash care reprezentau contravaloarea cumparaturilor. La refuzul clientei de la rand, binefacatoarea cu cardul s-a indepartat si pierdut in magazin, cu destinatia clar, o alta casa de marcat.
Este o schema, un "scam", sunt sigur ca da. Cine pierde? In final posesorul cardului, iar daca acesta a sesizat furtul sau clonarea cardului, banca emitenta, in momentul in care posesorul cardului refuza tranzactiile ilegale.
Camere de supraveghere pe casele de marcat, ar ajuta la identificarea samaritenilor care vor sa ne plateasca cumparaturile. Afise puse de magazin prin care sa avertizeze asupra schemei iar ar ajuta, mai ales ca acceptarea micului serviciu seamana a infractiune de spalare de bani, pentru clientul normal al magazinului. Implicarea oamenilor de ordine din magazin, a politiilor iar ar fi binevenita in eradicarea acestor posibile tentative de furt cu cardul.
Pana atunci, un sfat, refuzati aceste propuneri, e tot ce putem face.

Criza scolilor de afaceri.




“CODECS, o firma de training care, desi a antrenat zeci de manageri sa si salveze firmele de la faliment, nu a putut preveni propria prabusire.” conform Money Express.
Recunosc la un moment dat am fost tentat sa urmez cursuri la CODECS, locuiesc vis-a vis de sediul lor.
Dar pana la urma si aceasta initiativa ajunge sa fie tot o afacere imobiliara, ceea ce conteaza acum este cu cat se va vinde sediul. In invatamantul occidental valoarea nu este data de cladiri, este data de calitatea invatamantului oferit. In State unde centrele de invatamant create pentru profit au cunoscut un boom acest fapt produce bani si profituri serioase.
Pornind de la faptul divers de mai sus o sa incerc sa concretizez mai jos un punct de vedere asupra sistemului de scolarizare tip “MBA” de peste ocean sau cel putin cum se vede reflectat pe internet. Cunosc din relatari directe cat de greu este de a gasi un “job” dupa MBA datorita crizei, aproape imposibil.
Incep cu o constatare a lui Omeed Rafizadeh scriitor la jurnalul SF State o universitate de stat din San Francisco, aceea ca in top 400 Forbes 21 dintre cei mai bogati nu au un MBA, iar din primii 50 doar 4 au MBA-ul. Mai mult Michael Dell (fondator Dell), Steve Jobs (cofondator Apple), Larry Elison (fondator Oracle) si Bill Gates (Microsoft si cel mai bogat om din America) au abandonat facultatea nefiind nici macar licentiati.
Bineinteles un MBA nu te face milionar, dar macar te ajuta? Conform unui studiu al AACSB o agentie internationala care da acreditari scolilor care ofera studii de MBA, programa studiilor este invechita si nu ofera notiuni si cunostinte folositoare in lumea afacerilor, nu pregateste suficient studentii pentru lumea de afaceri contemporana. In finalul articolului totusi se mentioneaza ca SF State ofera o educatie economica de top pentru numai 8.400$, iar absolventii isi gasesc de munca cu un salariu mediu de start de 65.000$ anual, cu numai 9.000 $ sub media nationala. Un MBA similar de la Wharton, considerata cea mai buna scoala de afaceri, costa 138.500$.
O postare a Burleson Consulting constata ca in lumea de azi o diploma de facultate este echivalentul diplomei de liceu in anii 30, iar America corporatista cere potentialilor angajati fie un MBA, fie un PHD sau altceva similar, acreditari obtinute de la universitati bune cu standarde competitive.
Autorul imparte scolile de afaceri pe trei nivele:
- cele 5 de top, IVI LEAGUE, care cer la admitere un punctaj GMAT de peste 700 si un GPA mare, peste 3,4. Salariul median obtinut dupa absolvire 140 k.
- scoli de MBA standard, acreditate AACSB, care ofera programe competitive si cer la admitere scoruri GMAT si GPA bune.
- Scoli de afaceri de acreditare indoielnica, unde sunt admisi studenti cu scoruri proaste. Acestea sunt scoli de “muls” bani de la studenti, iar majoritatea angajatorilor nu iau in considerare CV-urile absolventilor de astfel de scoli.
Oare CODECS in ce categorie intra?
O analiza a lui Nick McMaster in Newser pune puctul pe i programele de MBA au rolul lor in criza financiala recenta. Executivii trecuti prin B-schoolls au pus un prea mare accent pe castiguri pe termen scurt si o prea mare baza pe instrumente financiare complexe. Deasemenea profesorii de finante isi au partea lor de vina pentru ca au educat executivii in domeniul obligatiunilor garantate imobiliar si a instrumentelor derivative fara ca sa fi inteles cum acestea pot cadea. Deja in programele curente se vor introduce cursuri de etica a afacerilor.
Problema schimbarii programei cursurilor de MBA este pusa si de Anthony Brooks pe siteul National Public Radio. Acesta mentioneaza cativa absolventi de Harvard, direct implicati in criza mondiala recenta: George Bush, Hank Paulson si alti CEO de mari companii si fonduri de investitii. Autorul sugereaza existenta unei retele formata din absolventi de Harvard, Wharton sau Columbia, al carei scop este doar absorbirea profitului din economie fara a produce nimic folositor societatii. Scopul scolilor de afaceri a fost denaturat, de la crearea de manageri necesari conducerii afacerilor la producerea pe banda rulanta de consultanti si manageri de fonduri de investitii care s-a maximizeze profitul prin utilizarea de fonduri financiare, fara ca prin aceasta sa se produca un singur bun material.
Matthew Stewart in articolul RIP, MBA postat in The Big Money, vede o noua criza la orizont, aceea a scolilor de afaceri. Conceptul ca doi ani de studiu te pot face manager era bun acum aproape 100 de ani cand au aparut primele scoli de afaceri, si in anii cand acestea aveau cateva mii de absolventi pe an, dar acum cu peste 140.000 de absolventi anual, si cu un sector cel bancar care prelua o treime din absolventi, aproape falimentar, exista posibilitatea ca diploma de MBA sa nu fie decat o bucata de hartie. Scumpa, dar fara a mai insemna mare lucru.
In acest context, falimentul CODECS nu este intamplator. Piata muncii din Romania are probleme in absorbirea detinatorilor de diplome de liceu, ce sa mai vorbim de absolventi de MBA. Statul, cel mai mare angajator, este aproape de colaps, sistemul privat s-a restrans la maxim, iar debuseu international pentru diplomele CODECS nu prea exista.
Astept cu interes sa vad cine va fi noul detinator al cladirii vecine cu mine. Asta daca calculul facut de fondatorii CODECS este corect si vor reusi sa o valorifice.
Surse:
http://xpress.sfsu.edu/archives/news/004105.html
http://www.dba-oracle.com/t_poor_quality_diploma_mill_MBA_schools.htm
http://www.newser.com/story/53595/MBA-programs-face-their-role-in-financial-crisis.html
http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=103719186
http://www.thebigmoney.com/articles/judgments/2009/03/25/rip-MBA

joi, 13 mai 2010

Solutiile zilei de iesire din criza.





La fotbal ne pricepem toti, se pare ca si la economie. Deja spatiul public este inundat de solutii de iesire din criza. Nu mai ramane decat s-a le punem in aplicare.
BOR vede iesirea din criza prin construirea de biserici. Puncte tari ale solutiei: asigura front de lucru pentru salariatii din constructii ramasi pe drumuri, impulsioneaza piata materialelor de constructii, imbunatateste aspectul oraselor. Puncte slabe: greu de gasit finantare la FMI pentru aceste proiecte, nu sunt destinate unor activitati lucrative, reprezinta imobilizari de fonduri.
Casa de asigurari de sanatate propune solutia majorarii impozitelor si taxelor. Puncte tari: se colecteaza mai multi bani de la cei care deja cotizeaza; puncte slabe: marirea taxelor pe vreme de criza ester au acceptata, firmele au tendinta s-a falimenteze sau s-a reduca numarul salariatilor.
Guvernul propune reducerea salariilor si a pensiilor, a indemnizatiilor pentru copii, a ajutoarelor de somaj, deces, nastere, intemeiere familie, si altele asemenea gen impozite suplimentare. Puncte tari: efect instantaneu, e poate singura solutie pe care guvernantii o pot aplica. Puncte slabe: miscari sociale justificate, masura imorala, reducerea consumului, implicit venituri mai mici pentru bugetul de stat, ia nastere un cerc vicios.
Brazilienii propun folosirea panourilor solare din sticle de plastic. Asa macar dusul va fi facut cu apa calda, pentru vreme rece nu garantez.
Experienta poporului roman ofera solutia pribegiei. Avantaj oriunde ajungi o sa fie mai bine decat aici. Dezavantaje greu de realizat pentru familiile mari.
Planul anticriza al PSD: Doua cote de impozitare, de 12% si 25%, TVA redus la alimentele de baza si CAS de 3%. Pare viabil, mai putin cota de CAS.
Ultima solutie de iesire din criza: asocierea cu nevasta lui Videanu. Avantaj deja solutia a fost testate, dezavantaj nu e pentru toata lumea.

duminică, 9 mai 2010

Masuri extreme, curba de sacrificiu impusa de o guvernare incompetenta.

Daca la sfarsitul anului 2008 puterea sustinea ca nu vom fi afectati de criza financiara globala, acum la nici doi ani, aceiasi putere impune curba de sacrificiu ca masura de iesire din criza. Dar innainte de a impune scaderea cu 25% a salariilor, cu 15% a pensiilor, zile neplatite si alte masuri asemenea, se impune o alta masura, actualul guvern sa isi depuna mandatul, iar conducerea tarii sa fie incredintata tehnocratilor, iar daca nu avem suficienti sa angajam cativa din afara tarii. In actuala criza sunt sigur ca vom gasi economisti si experti de calitate, care s-a conduca competent economia tarii. La urma urmei PIB-ul nostru nu este mai mare decat al unei corporatii multinationale.
Actuala guvernare a reusit cea mai slaba performanta in administrarea tarii din istoria moderna a Romaniei.
La sfarsitul anului 2008 datoria publica cifra suma de 100 miliarde lei, aproape de 20% din PIB, 15 luni mai tarziu creste la 155 de miliarde, 28,77% din PIB. O crestere de peste 50% a datoriei publice in mai putin de doi ani, si o economie la marginea prapastiei. Daca aceasta nu inseamna incompetenta, atunci nu stiu ce altceva poate insemna.
Din pacate toate aceste imprumuturi din ultima perioada nu su ajutat economia, au fost luate pentru plata de salarii si pensii, iar o parte folosite drept ancora de curs, singura politica constanta din ultimul an, apararea cursului.
Tot o dovada de incompenta o consider si incapacitatea guvernului de a aplica reducerile de personal din sfera bugetara, de a regla dezechilibrele salariale din aceiasi sfera bugetara si de a regal dezechilibrele din sfera pensiilor.
Masura diminuarii cu barda a pensiilor si a salariilor nu este corecta sau morala. De la buget se platesc sinecure de ordinul a mii de lei, 5.000-10.000 sau chiar si 20.000 de lei, dar si salarii minime sau aproape de minimul pe economie, 600-1.500 lei. Aplicati reducerea de 25% si observati efectul. La fel si in ceea ce priveste pensiile.
Revenind la datoria publica observ o alta dovada de incompetenta, daca pana in 2005-2006 ponderea o detineau datoriile pe termen mediu si lung, acum ponderea o detin datoriile pe termen scurt, peste 50% din datorie. In aceste conditii este clar ca serviciul datoriei externe nu are cum sa fie decat mare pe anul in curs si pe anii care vor urma. Astept de la MFP un grafic cu serviciul datoriei publice pe ani pentru a sti ce ne asteapta si dupa ce actuala guvernare nu va mai fi.
Imi este teama daca aceasta guvernare va continua ca singura solutie pe care o vor gasi va fi indatorarea si mai mare a tarii, este o solutie facila, iar nota de plata tot timpul o platesc cei care vin din urma.
O postare despre criza din 1929 de vizionat, este foarte actuala.
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://img.youtube.com/vi/eXIgIU_UX9A/0.jpg&imgrefurl=http://www.dipity.com/timetube/YouTube_Stock_Market_Crash_1929&usg=__HHcKjgtRV8pLIkHuLrQ6oQ6ZiQ8=&h=360&w=480&sz=24&hl=ro&start=19&sig2=TB8DUifDGmB5cQ3e_0cVCg&um=1&itbs=1&tbnid=lpVvIz4M1dMTaM:&tbnh=97&tbnw=129&prev=/images%3Fq%3Dgreat%2Bcrash%2B1929%26um%3D1%26hl%3Dro%26safe%3Doff%26sa%3DN%26tbs%3Disch:1&ei=us_mS6qFFsng-QbKkeXoAw
Update: luni 10 mai: cursul euro leu linistit 4,16-4,17 cu un varf de 4,20 pe parcursul zilei. Euro creste la 1,29-1,30 in principal datorita anuntului de creare a unui fond de 500 miliarde de euro pentru protejarea monedei unice europene.
Update marti cursul atinge un varf la 4,34 innainte de a isi reveni in banda 4,17-4,20.

vineri, 7 mai 2010

Criza romaneasca 2010, ziua a doua.

Presedintele Basescu a clarificat directia reducerea salariilor, a pensiilor si in general a Romaniei sociale. Termenul de realizare iunie 2010.
Reactia pietelor momentan nu au reactionat pozitiv, semn ca nu au incredere in realizarea celor anuntate. Cursul euro/leu a crescut la 4,21 in primele ore ale zilei de 7 mai, dupa anuntul din seara zilei precedente. Pe plan international euro a scazut la 1,26-1,27 fata de dolar, iar bursele scad. Numai bursa americana a pierdut 1 trilion de dolari ieri. Analistii considera ca aceste pierderi sunt reversibile, fiind numai vanzari de panica.
Interesant de urmarit pozitia de expectativa a bancilor romanesti, euro se cumpara de unele banci la un curs de 4,12 si se vinde la un curs de 4,25, risc asumat zero.
Update: orele 17.40 cotatia euro/leu 4,1917, dupa ce in cursul zilei a atins un maxim de 4,2187.
Reactiile la masurile anuntate: de revolta din partea celor direct afectati, de multumire din partea mediului privat. Desi efectul reducerii salariilor este in mod direct reducerea consumului deci afectarea mediului privat.
Urmeaza un weekend de negocieri la palatul Cotroceni cu sindicatele, semnarea scrisorii catre FMI si plecarea delegatiei fondului cu o tolba plina de promisiuni.
Intre timp Grecia fierbe, iar restul Europei face temperatura, 1 Euro = 1,2634 Dolari. Partea proasta este ca efectele crizei din Grecia incep sa fie globale Liborul pentru dolar a crescut, pietele scad, iar pachetul de ajutor de 110 miliarde euro destinat Greciei nu linisteste temerile investitorilor.
Saptamana urmatoare se anunta cel putin interesanta.

joi, 6 mai 2010

Este ziua de 6 mai 2010 prima zi a unui atac speculativ pe leu?

Dupa cateva zile in care cursul a parut stabilizat in jurul valorii de 4,12 lei/euro in data de 5 mai a crescut la 4,1492 pentru ca azi 6mai sa fie fixat la 4,1833 lei/euro.
In conditiile in care euro pierde teren in fata dolarului american ajungand la minimul ultimelor 14 luni, un euro fiind cotat la 1,2741 dolari SUA, era de asteptat ca leul sa ramana stabil fata de euro, ba chiar sa se intareasca.
Totusi ziua a inceput prost pentru leu, cotatia la deschidere a fost deja 4,1874 ajungand si la 4,1932 pe parcursul zilei pana la atingerea valorii anuntate de Banca Nationala. De remarcat pe parcursul diminetii leul se cumpara tot cu 4,13 lei/euro, atat pe interbancar cat si la casele de schimb, acestea din urma punand euro la vanzare la un curs de 4,25.
Comparativ zlotul si forintul dupa o scadere de curs in cursul diminetii si-au revenit dupa aceea mentinand un curs aproape identic cu cel din ziua precedenta. De ce leul s-a decuplat de la evolutia monedelor emergente din zona si a inceput sa scada?
Este aceasta prima zi a unui nou atac speculativ precum cel din toamna anului 2009?
Elemental declansator al scaderii, pe fondul crizei grecesti, poate fi anuntul delegatiei FMI de amanare a plecarii cu 2 zile. Semnalul dat este destul de clar, masurile luate pana acum de guvernul de la Bucuresti nu au convins, iar negocierile pentru “strangerea curelei” sunt dure.
Din pacate masurile de austeritate demarate in toamna anului trecut in plina campanie electorala au fost numai focuri de artificii, si sau impotmolit curand dupa atingerea obiectivului, adica pastrarea puterii si a dreptului de a forma guvernul.
Reducerea masei de salariati bugetari a fost mai mult demonstrativa, legea agentiilor reducand cu aproximativ 9-10.000 de persoane aceasta masa, dar cu efecte perverse in timp asupra bugetului, datorate modului pompieristic in care s-a facut restructurarea. Astfel fostii salariati, majoritatea protejati prin contracte colective de munca isi solicita in instanta drepturile compensatorii, iar guvernul parca intro recunoastere a acestei injustitii isi ia masuri de protectie, emitand ordonanta prin care drepturile salariale castigate in instanta se platesc de la buget in urmatorii 3 ani.
Legea salarizarii chiar daca promite eliminarea inegalitatilor salariale in domeniul bugetar, nu are in primii ani efecte sesizabile de reducere a cheltuielilor salariale. La fel si controversata lege a pensiilor.
Deja efectele indeciziei guvernamentale se vad, Bugetul de Stat este in deficit pe primul trimestru, masurile anti-firme luate anul trecut, vezi asa zisul impozit forfetar, isi fac efectul, multe firme intra in faliment sau suspendare, somajul a crescut, deci cheltuieli mai mari decat veniturile.
Din pacate imprumuturile primate de la UE si FMI au fost folosite pentru plata salariilor si a pensiilor, iar o parte a fost capitalizata la BNR.
Lipsa de masuri active de sprijinire a economiei, singura notabila Programul Prima Casa a avut ca scop stoparea caderii pietei imobiliare, dar ca si o alta masura luata aceea de marire a plafonului de garantare a depozitelor, nici aceasta nu a injectat fonduri in economie.
Nu a existat un program de cumparare temporara de la banci a activelor toxice, astfel incat acestea sa poata demara creditarea firmelor si a populatiei. Nu a exista un program de sprijinire a investitiilor in infrastructura, de pompare de bani in constructia de autostrazi, sosele, modernizari ale acelora exstente, astfel ca la nivel national sa se stimuleze indirect consumul. S-a preferat numararea celor intrati in somaj, majoritatea din domeniul privat si pastrarea banilor imprumutati in seiful BNR ca o masura de protejare a cursului impotriva atacurilor speculative.
In contextul actual in care tarile cu un deficit mare si lipsite de o rigoare fiscala sunt atacate de hedge-fondurile internationale este posibil ca deja sa avem parte de atacul de primavera.
Pentru moment la ora 15.37 cursul pare sa fie stabilizat, cotatia curenta este 4,1782, dar conditiile pentru un atqac speculativ sunt indeplinite, si este de urmarit evolutia situatiei in urmatoarele zile.

Update: ora 20.00 curs euro/leu - 4,1912

marți, 4 mai 2010

Euro(pa) la rascruce.


Euro(pa)? incotro?

Anul trecut am estimat un Euro in crestere spre 1,60 si in urmatoarea decada chiar spre 2 fata de dolar. Recesiunea a trecut in conditii similare atat in US cat si in Europa, dar Euro se indreapta spre 1,30, un nivel neobisnuit de scazut pentru ultimii ani. Cauzele vizibile a unui Euro asa de slab: criza Greciei, problemele bugetare aparute in tarile PIIGS. Pentru a combate raceala greceasca si contagiunea in restul continentului Uniunea Europeana si FMI au pus pe picioare o afacere de 140 de miliarde de euro, bani care sa sprijine Grecia cu conditia ca aceasta sa puna in aplicare un plan de economii bugetare. Ceva similar s-a intamplat si la noi, dar la alta scara.
Reactia populatiei din tara maslinilor, homerica, au ocupat Acropole, au lansat greve si proteste de strada. Marea intrebare ramane, v-a reusi alianta germano-franceza s-a mentina moneda Euro, in conditiile in care periferia uniunii se revolta impotriva dominatiei monedei unice. Aceasta revolta a periferiei contra centrului, aceasta contradictie intre lejeritatea populatiilor balcanice si rigoarea nemteasca, poate conduce, sustin analistii, la desfiintarea euro si la revenirea la monedele nationale.
Cauza mai putin vizibila a atacurilor speculative pe Euro poate fi faptul ca acesta ameninta hegemonia monedei americane, deja au fost voci care au propus ca euro s-a devina moneda folosita in tranzactiile internationale, pretul petrolului si a materiilor prime s-a se exprime in euro, iar aceasta tendinta concretizata dadea o lovitura teribila economiei de peste ocean. Atat timp cat nu a aparut tendinta de a schimba moneda de decontare a tranzactiilor internationale nivelul ridicat al euro fata de dolar nu a deranjat, exporturile americane deveneau si mai tentante, iar accesul produselor europene pe piata americana era ingreunat, acestea fiind prea scumpe.
Cred ca Europa Unita v-a trece peste aceasta rascruce si euro v-a continua s-a fie moneda unica europeana, dar gradul de integrare europeana si controlul centrului asupra periferiilor vor creste, importanta guvernelor nationale se va diminua accelerat, ne vom indrepta in guvernarea europeana spre modelul american.
Cu cat mai repede, cu atat mai bine.