Taxa Keynes - Tobin

Conform unui articol de azi publicat de Bloomberg, taxa Tobin castiga teren.

30 noiembrie (Bloomberg) - John Maynard Keynes a propus o taxa asupra tranzactiilor financiare in mijlocul Marii Depresiuni, iar un alt economist, James Tobin, a reinviat ideea in anii 1970 ca o modalitate de a contracara speculatiile cu valuta pe piata. Ideea nu a fost acceptata. Acum, un numar tot mai mare de economisti si politicieni sustin ca este momentul pentru o taxa pentru tranzactiile cu actiuni, obligatiuni, valute şi derivate.

Premierul britanic Gordon Brown a declarat pe 7 noiembrie ca prin impozitarea tranzactiilor s-ar putea compensa miliardele de dolari cheltuite pentru planurile de salvare a sistemului bancar. Oficiali ai Guvernului din Franţa, Germania si Austria au exprimat sprijinul lor. Secretarul Trezoreriei SUA Timothy Geithner i-a raspuns lui Brown, o zi mai tarziu, spunand ca impozitarea nu este ceva ce SUA va sprijini. Nancy Pelosi, pe de alta parte, spune ca ideea are sprijin intre democratii din Congres.

Chiar daca consensul politic cu privire la un impozit pe tranzactii lipseste - Brown si Pelosi, spun ca ar trebui sa fie puse in aplicare peste tot sau deloc - ideea atrage sustinatori in întreaga lume.


Fondurile stranse vor fi considerabile: Tranzactiile cu actiuni si valuta pe piete constituie aproximativ 900 trilioane dolari in fiecare an, derivatele alte 625 trilioane dolari, o taxa de 0.005 la suta s-ar putea ridica la 81 miliarde de dolari anual, conform estimarilor.

Link catre articolul original: http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=20601109&sid=aZxk6z7R4V5I&pos=10

Punerea in practica este dificila, dar este o perioada propice introducerii acestei taxe. Altfel cele 1.625.000.000.000.000 de dolari care formeaza piata speculativa pot crea foarte curand o alta situatie catastrofala precum in 2008. Desigur mai sunt si alte masuri care trebuie luate simultan cu aceasta, de aceea consensul este esential.

Rezultate la prezidentiale 2009 primul tur.

Pentru a va usura navigarea prin tabel, pe prima coloana initialele candidatilor, pe a doua procentul obtinut, urmeaza numarul de voturi valabile primit, numarul de semnatuiri din listele de inscriere, diferenta intre numarul de voturi si cel de semnaturi, iar in final procentual numar de voturi raportate la numarul de semnaturi de sustinere.

TB 32,43 3.143.453 1.712.950 1.430.503 184
MG 31,16 3.020.352 2.536.506 483.846 119
CA 20,02 1.940.547 1.615.556 324.991 120
CVT 5,55 537.964 346.510 191.454 155
KH 3,84 372.213 284.949 87.264 131
SO 3,18 308.239 400.215 -91.976 77
GB 1,91 185.137 256.646 -71.509 72
RC 0,62 60.097 210.346 -150.249 29
CR 0,45 43.619 242.606 -198.987 18
EM 0,35 33.926 273.000 -239.074 12
OI 0,23 22.294 221.757 -199.463 10
CP 0,21 20.355 287.378 -267.023 7

Dintre candidati doar primii 5 si-au convins sustinatorii sa se deplaseze si la vot, reusind sa inregistreze mai multe voturi decat semnaturi de sustinere. Urmeaza SO si GB care reusesc 77 si 72% deci aproape toti sustinatorii ii si voteaza, dar ce ne facem cu ilustrii necunoscuti care obtin intre 7% si 29% concretizarea sustinerii in voturi. Deja seamana a fraudare a listelor de semnaturi in baza carora s-au inscris.
BEC trebuie sa isi diversifice metodele de verificare a listelor de sustinatori. Si sa nu uitam au fost si 15 candidati respinsi, deci amatori de glorie efemera sunt multi. Problema este ca dilueaza interesul fata de dezbareri si indeparteaza alegatorii de la urne.