1. A Beijing Manila war on some small islands. Globalisation is very posible.
2. Iran & North Korea, always a boiling point, or two....
3. A Greek Junta, in order to keep Greece in Europe, and Euro zone intact.
4. Social movements in US & Europe, on austerity measures and missing perspectives for youths.
joi, 10 mai 2012
duminică, 26 februarie 2012
D'ale Fiscului.
Postarea se adreseaza numai contabililor, nu sper sa fie interesanta si pentru altcineva.
Pasul 1 - depun declaratia 101 pentru anul 2010 la ghiseu, la un fisc bucurestean.
Pasul 2 - primesc scrisoare somatie ati gresit declaratia, veniti de rectificati ca de nu...... art. si paragrafe.
Pasul 3 - merg la fisc la informatii nu aflu despre ce greseala e vorba, la inspectoare nici atat ba mai mult sunt luat si peste picior, ceva de genul sa imi iau expert contabil daca nu stiu sa fac declaratia.
Pasul 4 - imi activez semnatura electronica si din dosarul fiscal descarc declaratia.
Mai jos reproduc numai finalul, la rd. 39 firma are pierdere reportata, la rd. 40 apare impozit pe profit 152.832 lei.
Adica numarul de inregistrarea al declaratiei dat de registratura fiscului!!!!!!!!!!
Trei inspectoare ale fiscului nu au fost in stare sa imi spuna eroarea din declaratie, desi adresa care ma chema la ordine era emisa de fisc. Singura perla a fost aceea cu "ia-ti expert daca nu stii sa o completezi".
Cu intarziere le transmit rusinica doamnelor!
Declaratia descarcata o patrez pe calculator, asa de adus aminte.
38 Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi 54570
39 Profit impozabil/Pierdere fiscală, de recuperat în anii următori (rd.36+rd.37-rd.38) -43395
40 Total impozit pe profit (rd.40.1 la rd.40.2), din care: 152832
Loc rezervat organului fiscal
Nume, prenume Nr inregistrare: 152832
Funcţia Data: 20.01.2011
sâmbătă, 18 februarie 2012
NATIONALA.
Avertisment. Nu este despre fotbal.
O intrebare nu imi da pace, cate institutii nationale de cultura aem si de ce.
Incerc o enumerare, Opera Nationala la Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi si Chisinau.
Teatru National la Bucuresti (2), Timisoara, Cluj, Craiova, Sibiu, Iasi si Chisinau (2).
Muzee nationale peste zece.
Academii Nationale, multe, de informatii, de muzica, de medicina.
Inteleg de ce, istoria noastra zbuciumata, un trecut in care Tarile Romane erau independente, dar suntem in 2012, vrem integrare europeana.
Nu ar fi mai puternica o Opera Nationala a Romaniei, un Teatru National al Romaniei si asa mai departe. Nu sugerez desfiintarea lor, ci doar modernizarea lor, iesirea din gandirea nationala, si imbratisarea gandirii europene.
Aceste institutii nu pot toate fi nationale, ele sunt mai mult sau mai putin locale, nu au voce nationala, realizarile lor nu sunt cunoscute mai departe de orasul lor.(exagerez, dar nu mult).
Aceiasi situatie si in cazul Arhivelor Nationale, doar ca acolo e mai bine, sunt sucursale judetene, ceea ce imi pare ok.
In sprijinul celor de mai sus reproduc unul din obiectivele Operei Nationale din Cluj:
• crearea unei ambianţe comunicative, accesibile tuturor, a unui sentiment de apartenenţă la comunitatea clujeană şi regională.
O intrebare nu imi da pace, cate institutii nationale de cultura aem si de ce.
Incerc o enumerare, Opera Nationala la Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi si Chisinau.
Teatru National la Bucuresti (2), Timisoara, Cluj, Craiova, Sibiu, Iasi si Chisinau (2).
Muzee nationale peste zece.
Academii Nationale, multe, de informatii, de muzica, de medicina.
Inteleg de ce, istoria noastra zbuciumata, un trecut in care Tarile Romane erau independente, dar suntem in 2012, vrem integrare europeana.
Nu ar fi mai puternica o Opera Nationala a Romaniei, un Teatru National al Romaniei si asa mai departe. Nu sugerez desfiintarea lor, ci doar modernizarea lor, iesirea din gandirea nationala, si imbratisarea gandirii europene.
Aceste institutii nu pot toate fi nationale, ele sunt mai mult sau mai putin locale, nu au voce nationala, realizarile lor nu sunt cunoscute mai departe de orasul lor.(exagerez, dar nu mult).
Aceiasi situatie si in cazul Arhivelor Nationale, doar ca acolo e mai bine, sunt sucursale judetene, ceea ce imi pare ok.
In sprijinul celor de mai sus reproduc unul din obiectivele Operei Nationale din Cluj:
• crearea unei ambianţe comunicative, accesibile tuturor, a unui sentiment de apartenenţă la comunitatea clujeană şi regională.
Zapada, multa zapada si Snow Patrol.
Iarna la romani a durat ceva mai putin de o luna, vreo 3 saptamani, o fi nu o fi incalzire globala!
Cert este ca iar ne-a prins nepregatiti, cu lopata in pozitie de repaos. Utilajele primaresti au mimat dezapezirea, si asta numai pe unde circula autobuzele si tramvaiele, si celea tot primaresti. Intamplator am vazut ieri, totusi, un loc curatat exemplar, nu, nu este vreun bulevard primavaratic, este sediul primariei sectoriale doi. Pacat ca restul sectorului sufera de snowita.
Astept cu interes inundatiile, pe langa cizme cauciucate o sa imi cumpar si caiac, ca de invatat sa innot nu cred ca am timp.
Oare in zonele unde zapada este mai mare decat casele, primarii vor da amenzi pentru necuratarea trotuarului? Nu de alta, dar poateasa se fac rost de fonduri pentru perdele de protectie (paduri, adica) si pentru parazapezi.
Acum sa nu fiu prea carcotas, multe sate si comune probabil ca le au deja, pe hartie, bani se vor fi cheltuit, ca doar nu verifica cineva cum.
Curteade Conturi acopera greu ministerele, cine sa stea sa verifice primariile si alti cheltuitori locali.
Pe la inceputul lui martie o sa va spun cum e sfarsitul iernii intrun mare oras european, pana atunci ascultati Snow Patrol.
Cert este ca iar ne-a prins nepregatiti, cu lopata in pozitie de repaos. Utilajele primaresti au mimat dezapezirea, si asta numai pe unde circula autobuzele si tramvaiele, si celea tot primaresti. Intamplator am vazut ieri, totusi, un loc curatat exemplar, nu, nu este vreun bulevard primavaratic, este sediul primariei sectoriale doi. Pacat ca restul sectorului sufera de snowita.
Astept cu interes inundatiile, pe langa cizme cauciucate o sa imi cumpar si caiac, ca de invatat sa innot nu cred ca am timp.
Oare in zonele unde zapada este mai mare decat casele, primarii vor da amenzi pentru necuratarea trotuarului? Nu de alta, dar poateasa se fac rost de fonduri pentru perdele de protectie (paduri, adica) si pentru parazapezi.
Acum sa nu fiu prea carcotas, multe sate si comune probabil ca le au deja, pe hartie, bani se vor fi cheltuit, ca doar nu verifica cineva cum.
Curteade Conturi acopera greu ministerele, cine sa stea sa verifice primariile si alti cheltuitori locali.
Pe la inceputul lui martie o sa va spun cum e sfarsitul iernii intrun mare oras european, pana atunci ascultati Snow Patrol.
miercuri, 30 noiembrie 2011
Economy in the Great Depression.
Europe is not sufficiently mobilized to combat the debt crisis. Britain is the next country that will hold the title of "big sick" of the global economic system. United States are under the sword of historical debt. Japan defends its economic fundamentals, but still stagnant. China seems to be the savior of contemporary economic system. But China's problems: low standard of living, depending on their export markets and slowing economies, make this difficult. Overall I see a global economic downturn, increased taxation and a decrease in welfare, globally.
Unfortunately.
Unfortunately.
marți, 4 octombrie 2011
Razboiul lalelelor.
Incordare inutila de orgolii, aratare de bicepsi si bate de oina din partea autoritatilor romane drept raspuns la amanarea primirii in zona de libera circulatie Schengen. Laleaua prinsa in vama a pierdut, noi tot pe tusa suntem tinuti. Atitudinea razboinico-fanfaronada ne va costa insa in viitor, atunci cand Olanda ne va mai opri de la alte admiteri sau accederi.
Acum nu stiu daca Ikea se simte bine, nu de alta dar Nokia a plecat, iar finlandezii au decis si ei ca nu putem accede in Schengen.
Ce nu inteleg autoritatile noastre este ca nu cu Olanda sau Finlanda trebuie luptat, ci cu coruptie autohtona. Ce nu vor europenii mai vechi, este exportul acesteia sub diverse forme in Europa, din tarile noilor europeni.
Dar atunci cand Curtea Suprema albeste deputati si senatori si ii declara nevinovati de fapte care aduceau ani grei de puscarie in oricare alta tara europeana, reticenta de a fi admisi cu drepturi depline este usor de inteles.
Pana acum admiterile noastre au fost precum ale liceanului la facultate, mai o proptea, mai o fituica, mai o bariera laxa. Primirea in NATO a fost precedata de afaceri date celor cu drept de decizie, importuri in compensare, platite acum prin falimentul companiilor nationale prin care s-au derulat. Primirea in Europa a fost precedata de cedarea principalelor afaceri, bancile, petrolul, apa, gazele, energia si altele.
Acum cand tot ce ni se cere este sa ne curatam sistemul de coruptie si corupti, picam examenul. Oare Olanda nu vrea serele de la Codlea si sa ne mai lase cu cerintele politice!
Acum nu stiu daca Ikea se simte bine, nu de alta dar Nokia a plecat, iar finlandezii au decis si ei ca nu putem accede in Schengen.
Ce nu inteleg autoritatile noastre este ca nu cu Olanda sau Finlanda trebuie luptat, ci cu coruptie autohtona. Ce nu vor europenii mai vechi, este exportul acesteia sub diverse forme in Europa, din tarile noilor europeni.
Dar atunci cand Curtea Suprema albeste deputati si senatori si ii declara nevinovati de fapte care aduceau ani grei de puscarie in oricare alta tara europeana, reticenta de a fi admisi cu drepturi depline este usor de inteles.
Pana acum admiterile noastre au fost precum ale liceanului la facultate, mai o proptea, mai o fituica, mai o bariera laxa. Primirea in NATO a fost precedata de afaceri date celor cu drept de decizie, importuri in compensare, platite acum prin falimentul companiilor nationale prin care s-au derulat. Primirea in Europa a fost precedata de cedarea principalelor afaceri, bancile, petrolul, apa, gazele, energia si altele.
Acum cand tot ce ni se cere este sa ne curatam sistemul de coruptie si corupti, picam examenul. Oare Olanda nu vrea serele de la Codlea si sa ne mai lase cu cerintele politice!
sâmbătă, 9 iulie 2011
MARSILIA atacul trenului de marfa.
Scene demne de lumea a treia in Franta. Hold-up-ul trenului cu bani devine realitate in orasul francez Marsilia, unde in unul din cartiere afost atacat trenul de marfa. Semn de criza, acum vreo 20 de ani in timpul crizei din Argentina se mai intamplau scene similare, in care populatia disperata ataca si jefuia trenurile ce transportau carnea de vita argentiniana la export.
In atacul francez au fost folosite carucioare de supermarket, printre altele, pentru a bloca sinele de tren, exact cand era programat sa treaca un tren de pasageri. Oprirea acestuia a determinat si oprirea tintei trenul de marfa, ale carui vagoane au fost deschise si marfa facuta sa dispara. Data viitoare poate vor executa si o colecta de bani, ceasuri, bijuterii si carduri in trenul de pasageri, asa precum in Vestul Salbatic.
Atacuri similare au mai fost inregistrate , tot la Marsilia in urma cu 2 ani, la debutul crizei mondiale.
Interesant de remarcat cat de repede un popor civilizat, cel francez, a trecut la metode de subzistenta intalnite pana nu demult la un alt popor civilizat, cel roman.
Criza mondiala si saracia implicit adusa de aceasta "naste monstrii".
Au bientout.
In atacul francez au fost folosite carucioare de supermarket, printre altele, pentru a bloca sinele de tren, exact cand era programat sa treaca un tren de pasageri. Oprirea acestuia a determinat si oprirea tintei trenul de marfa, ale carui vagoane au fost deschise si marfa facuta sa dispara. Data viitoare poate vor executa si o colecta de bani, ceasuri, bijuterii si carduri in trenul de pasageri, asa precum in Vestul Salbatic.
Atacuri similare au mai fost inregistrate , tot la Marsilia in urma cu 2 ani, la debutul crizei mondiale.
Interesant de remarcat cat de repede un popor civilizat, cel francez, a trecut la metode de subzistenta intalnite pana nu demult la un alt popor civilizat, cel roman.
Criza mondiala si saracia implicit adusa de aceasta "naste monstrii".
Au bientout.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)