Scandalul Enron a fost un scandal corporativ care a implicat compania americana de energie Enron Corporation cu sediul in Houston, Texas şi firma de contabilitate, audit şi consultanţă Arthur Andersen, scandal care a izbucnit în octombrie 2001.
Actiunile Enron care au atins un nivel record de 90 dolari pe acţiune la mijlocul anului 2000, au cazut la 0,10 dolari, în octombrie 2001. Scăderea de preţ este estimat a fi determinat detinatorilor de actiuni pierderi de 11 miliarde dolari. La 2 decembrie 2001, Enron a depus cererea de faliment conform capitolului 11 din Codul Falimentului aplicabil in Statele Unite ale Americii, şi cu active de 63,4 miliarde dolari, a fost cel mai mare faliment corporatist din istoria SUA la acea data.
În afară de a fi cea mai mare reorganizare prin faliment din istoria Americii, Enron, fără îndoială, este cel mai mare eşec al activitatii de audit. Scandalul provocat de faliment a condus si la dizolvarea, Arthur Andersen, care la acea dată se numara printre cele mai mari cinci firme de contabilitate din lume.
O consecinţă a acestor evenimente a fost adoptarea legii Sarbanes-Oxley Act, din 2002, ca urmare a primei recunoasteri a comportamentului fraudulos facute de Enron. Actul ridică semnificativ sancţiunile penale pentru fraudă cu titluri de valoare, pentru distrugerea, modificarea sau fabricarea de documente, în cadrul investigaţiilor federale sau orice încercare de a înşela acţionarii.
Pentru un timp, Worldcom a fost în Statele Unite "a doua mare companie de telefonie la lungă distanţă (dupa AT & T). Worldcom a crescut în mare măsură prin achizitionarea agresiva a altor companii de telecomunicaţii. De asemenea, a achizitionat Tier 1 ISP UUNET, o mare parte din coloana vertebrală a Internetului.
Strategia agresiva de achizitii a dus la cresterea Worldcom si a capitalizarii sale bursiere. Scaderea telecomunicatiilor din 1999 a dat peste cap planurile de dezvoltare prin fuziunea cu Sprint.
Începand în 1999, şi continuand pana in mai 2002, compania (sub îndrumarea lui Ebbers, Scott Sullivan (CFO), David Myers (Controller) şi Buford "Buddy" Yates (Director General Contabilitate)) a utilizat fraudulos metodele contabile pentru a masca declinul câştigurilor si a picta o falsă imagine a creşterii economice şi a rentabilităţii financiare, cu scopul de a creste preţul acţiunilor Worldcom.
În anul 2002, o mica echipa de audit intern de la Worldcom lucrand împreună, de multe ori pe timp de noapte şi în secret, a investigat şi a descoperit o fraudă de 3,8 miliarde dolari. La scurt timp după aceea, comisia de audit a companiei şi consiliul de administraţie au fost notificate cu privire la fraudă şi au acţionat rapid: Sullivan a fost concediat, Myers a demisionat, Arthur Andersen a retras avizul de audit pentru anul 2001, şi Securities and Exchange Commission (SEC) a lansat o anchetă în aceste chestiuni, la 26 iunie 2002. Până la sfârşitul anului 2003, sa estimat că activele totale ale companiei au fost umflate artificial cu circa 11 miliarde dolari.
Pe 21 iulie, 2002, Worldcom a depus dosarul pentru protecţie prin faliment conform Capitolului 11, cel mai mare faliment din istoria Statelor Unite la acea ora deposit numai de prăbuşirea Lehman Brothers, în septembrie 2008.
Despre Lehman in postarea urmatoare si mai ales care sunt conexiunile intre aceste cele mai mari falimente din economia SUA.
joi, 11 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu