Pentru postarea cu numarul 100 nu aveam intentia de a scrie despre ceva serios, mai curand cateva ironii despre politicieni si oameni de “afaceri”, dar ceea ce se intampla in societatea noastra nu ma lasa.
Doua paciente ale unui spital bucurestean ajung in stare de soc septic dupa interventii minore, una din ele este o persoana relativ cunoscuta, prim solista la Opereta, alte doua paciente din tara sunt trimise acasa de la camera de garda, cu retete pentru afectiuni benigne, ambele sfarsesc de crize cardiace, la mai putin de o ora de la parasirea unitatii spitalicesti.
Un cunoscut, om activ, inca nu implinise 70 de ani, acum ceva timp primeste de la medici recomandarea de a se opera pe cord, altfel nu i se mai dadeau mai mult de 6 luni de viata. Moare pe masa de operatie. Greseala lui, s-a operat in tara, a avut incredere in sistem.
Presedintele isi vede de operatia de hernie de disc la Viena, prim-ministrul Tariceanu isi opereaza genunchiul ranit de “motor” in Franta, presedintele FRF tot asa isi trateaza cancerul in Franta, A. Esca fractura la Viena. Nu ii acuz pe ultimii doi, ei nu raspund de sistemul medical din Romania, ceilalti doi, da, raspundeau sau inca raspund.
Actualul ministru al sanatatii, Cseke declara ca Romania este sub media europeana la infectii intraspitalicesti, din simplul motiv ca la noi nu se declara.
Acelasi lucru il declara si presedintele Colegiului Medicilor din Romania Astarastoae, medicii nu declara infectiile de frica, pentru a evita repercusiunile.
Si nu este asa, daca nu avem o problema, cum sa cautam solutii de rezolvare.
Cu toate acestea in anul 2007 spitalele din tara noastra se situau pe primul loc in Europa la capitolul risc de infectii cu germeni rezistenti la tratamentele obisnuite. Este vorba de unele bacterii care nu mai raspund la tratamentele cu antibiotice.
In Statele Unite, la o populatie de 300 milioane de locuitori, se raporteaza 2.000.000 de cazuri de infectie nosocomiala anual, iar numarul deceselor este estimat undeva intre 20.000 si 88.000 de decese anual.
Pastrand proportiile pentru tara noastra estimarile ar fi de 135.000 de infectii per an, si undeva intre 1.350 si 5.900 de decese anual. Cifrele bineinteles sunt valabile doar daca calitatea actului medical si a masurilor de prevenire a infectiilor, sunt la acelasi nivel.
Unele masuri sunt simple spalatul mainilor si sterilizarea aparaturii folosite, dar avand in vedere cazul de la CF2 se pare ca nu se respecta, cele doua paciente au “beneficiat” de interventii simple in cadrul aceluiasi bloc operator, la interval de 30 de minute.
La numarul deceselor cauzate de infectii luate in spital, daca mai adaugam si numarul deceselor cauzate de erori medicale obtinem imaginea sumbra a tarii in care traim, tara care isi pierde personalul medical, tara din care pleaca tinerii si nu numai pentru a-si cladi un viitor in alte tari. Tara in care se vrea coplata in sistemul medical, adica pe langa contributiile retinute din salariu si spaga, afanta apaga, pe langa platile facute la cabinetul privat, al doctorului de la spitalul de stat, mai vrem si o plata catre stat, sa fie acolo.
Daca la recensamantul din 1992 populatia inca era peste 22 de milioane, mai exact 22.810.033, iar la cel din 2002 scadea cu un milion fiind numarati 21.680.974 de cetateni, probabil la recensamantul din 2011 vom vedea ca suntem sub 20 de milioane, undeva pe la 18-19 milioane.
Inchei cu rugamintea, ultimul care pleaca sa stinga lumina.
Update:
La finele anului 2008 am avut ocazia sa petrec ceva timp peste ocean si am mers si la o sala de sport. La indemana era pusa galetusa de servetele dezinfectante, nu pentru maini, ci pentru aparate, astfel ca dupa folosirea lor sa le poti curata si sa le lasi "proaspete" pentru urmatorul utilizator. Exagerau? Pentru standardele noastre da, pentru o lume normala, nu.
Tot pe acolo am trecut pe langa o cladire destul de mare, la iesirea din oras, si este vorba de un oras mic, de 50.000 de locuitori, unde exista un spital, un spital veterinar, Crestline Veterinary Clinic. Arata mai bine decat majoritatea cladirilor de spital vazute la noi.
Mai avem multe de facut pana vom ajunge cu spitalele noastre la nivelul clinicilor lor, inclusiv in ceea ce priveste igiena unittilor sanitare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu