Impozitul pe locuinte si terenuri, ultima obsesie.

In sfera blogurilor romanesti a fost lansata teoria neadecvarii impozitelor si taxelor pe proprietati imobiliare si terenuri la valoarea acestora.
Ideea in sine este corecta, singura problema este de efect si de aplicare corecta a acestor impozite si taxe.
Valoarea imobilelor si a terenurilor difera de la zona la zona, si chiar in cadrul aceleiasi zone, oras, judet, etc. Expertizele folosite de notari si-au aratat limitele, iar pe langa procentul de impozit aplicat, valoarea bunului determina rezultatul. O solutie de bun simt poate fi folosirea ultimei valori de tranzactionare a bunului, pentru a se proteja detinatorii care doar au cumparat de la stat locuinta si nu au revandut ulterior.
Aplicarea unui impozit majorat, universal, la valoarea de piata a locuintelor poate lovi in majoritatea populatiei.
Conform ultimelor date statistice, aferente recensamantului din 2002, existau 8.107.114 locuinte, din care 4.259.574 in mediul urban, iar 3.847.540 in mediul rural. Suprafata totala pe care o putem considera si impozabila 304.453.058, din care 160 milioane in urban si 144 milioane in rural.
La o evaluare grosiera si la un impozit de 1%, rezulta 1.600.000.000 euro impozitul pe urban si 720.000.000 euro pe rural (am considerat valoarea pe mp 1000 respectiv 500 euro). Nu am luat in calcul impozitul pe terenuri agricole, un carbune prea fierbinte pentru guvernele tarii.
Lovitura o sa o incaseze in plin proprietarul din rural si cel cu venituri mici din orase.
La o populatie activa de 8.817.650 persoane, in urban, numaram in 2002, 4.894154 persoane , iar in rural 3.923.496.
Dramatica este ponderea populatiei din rural ocupata in agricultura, comert si servicii 53%, respectiv 2.084.313 persoane, ocupatii prost retribuite si pentru care un impozit in plus inseamna condamnarea la faliment.
Aceeiasi problema o vor avea si 641.674 de persoane, 13% din populatia activa urbana ocupata in aceleasi sectoare de activitate, precum si milioanele de pensionari, someri, persoane fara venituri care traiesc si au o proprietate.

Evolutia cursului dolarului, trecut si perspective.

In prezent cursul euro – usd domina pietele financiare, dar in trecut inainte de aparitia euro, existau o multitudine de valute nationale, fiecare din ele avand propriul curs de schimb cu dolarul.

Reprezentative pentru Europa sunt valutele marca germana si francul francez.
Acestea au avut incepand cu 1970 evolutii diferite fata de dolar, daca marca are un curs ascendant, intre 1970- 1980 si 1987-1998, pana la aparitia Euro, cu o cadere in perioada 1980-1987, francul prezinta o evolutie in crestere fata de dolar in prima perioada, o cadere mult mai accentuate in a doua si o evolutie mai buna in a treia perioada, dar la cursuri mai slabe de schimb fata de anii 70.

De la un curs de 3,6 marci/dolar in 1971, se ajunge la cursuri de 1,7-1,9 in 1980, urmeaza scaderi ale marcii germane, cu oscilatii intre 2-3,2 marci/dolar intre 1980-1987, si o intarire continua pana la aparitia euro, in banda 1,5-2,0 ajungand la 1,6 marci/dolar la final.

Francul francez pleaca de la un curs de 5,5 franci/dolar in 1971, ajunge la un curs de 4,5 in 1980, scade puternic intre 1980-1987 inregistrand caderi de pana la 9,6 franci/dolar, iar in perioada 1987-1998 se stabilizeaza in banda 5-6 franci/dolar.

Incepand cu aparitia euro, dupa o cadere a euro in primii 4 ani, de la 0,85 euro/dolar la 1,18 euro/dolar, dolarul a scazut “ferm” , avand o minima de 0,64 euro/dolar , iar la data postarii 0,71 euro cumpara 1 dolar.

Evolutia dolarului in ultimii 10 ani, continua trendul de scadere, marca germana (economia germana) a disciplinat evolutia noii valute, euro, a atenuat socul integrarii in economia unica a diverselor economii nationale europene.

Ce putem avea in viitor, un dolar in scadere care va oscila in banda 0,5-0,7 euro pentru 1 dolar, sau in cotatia curent folosita 1,4000-2,0000.

Efectele punerii pe piata a titlurilor de stat

In domeniul bancar datele puse la dispozitie oficial sunt putine si sumare. Pe situl BNR exista date despre numarul de tranzactii cu titluri de stat, pe piata secundara. Datele vizibile instant, azi 8 0ctombrie, se rezuma la luna septembrie 2009 si perioada 1-7 octombrie 2009.
Astfel in septembrie au avut loc zilnic 31 de tranzactii, in valoare totala de 2.136,5 milioane Ron, deci aproximativ 500 milioane euro. In prima saptamana a lui octombrie nivelul sare la 164 de tranzactii, in valoare de 27.182 milioane lei, aproape 6 miliarde euro. Se constata o dublare a nivelului mediu zilnic.
Efectele acestor tranzactii, mentinerea cursului de schimb, deci mentinerea stabilitatii monetare, tinerea sub control a inflatiei. Ce alte efecte pot apare, cresterea masei monetare, aparitia necesitatii rularii acesteia, banii produc bani.
Pomparea de bani, poate induce cresteri in piata imobiliara, acesti bani isi cauta refugiul in valori sigure. Combinat cu efectul programului Prima Casa, efectul este mai greu de observat, daca ar exista statistici mai multe si mai detaliate efectul putea fi studiat, asa doar presupus.