Conform datelor comunicate de I.N.S. rata somajului a ajuns in februarie 2010 la 8,3% din populatia activa. Rata somajului este in crestere, o valoare asa de ridicata a mai fost intalnita in anul 2002, medie anuala 8,6%, si in anul 2004, media anuala 8,1%. In ultimii 10 ani rata somajului a fost de obicei in jurul valorii de 7%, foarte redusa doar in anii de "boom economic" 2007-2009, atingand cifre de 6,4%, 5,8% si 6,3%, medii anuale.
Pentru 2010 se prognozeaza atingerea unei rate a somajului de 9% la sfarsitul anului.
Proiectul programului de convergenta al Romaniei pentru perioada 2009-2012 arata ca, in cazul cel mai rau, somajul poate ajunge la 8,5% in 2011 si la 7,9% in 2012, informeaza Mediafax.
Am dubii serioase asupra cifrelor cuprinse in documentele guvernamentale.
In decembrie 2008 Comisia Nationala de Prognoza dadea asigurari ca rata somajului pe anul 2009 nu va depasi 5%. Despre chiflele C.N.P. am mai scris pe blog, nu a fost nici prima, nici ultima.
Daca folosim o matematica simpla in 2010 ne asteptam la un somaj mediu anual de 10,3%, in scadere in 2011-2012 daca economia nationala binevoieste sa isi revina.
Cu alte cuvinte in anul care a trecut am pierdut 7-8 ani de crestere economica, somajul tinde spre maximul istoric post 1989, iar prezentul an 2010 se anunta si mai rau decat tot ce am cunoscut pana acum.
In momentul in care rata somajului se va scrie cu 2 cifre vom intra in compania celorlalte tari membre UE care cunosc rate mai mari de 10%: Spania, Irlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia si imi cer scuze daca am omis pe cineva.
Cifrele de 8-9-10% sunt totusi mincinoase, nu cuprind pe cei care sunt platiti cu salariul minim pe economie, in opinia mea este echivalent cu ajutorul de somaj, sau pe cei platiti sub acest nivel, prin program de munca cu timp partial.
La nivelul anului 2007 aproape 2,4 milioane de romani au declarat conform fiselor fiscale salarii la nivelul salariului minim pe economie, fara a mai declara si alte venituri, iar cum aceste cifre nu se imbunatatesc din senin, pastrand aceiasi cifra si pentru 2009, rezulta un numar de 3.100.000 de romani care traiesc din ajutor de somaj sau salariu minim, deci un somaj mascat de 30%. Pentru cine nu stie salariul minim este de 600 lei, adica 150 de euro, o noapte de cazare la un hotel in orice capitala europeana doriti, maxim doua nopti de cazare.
Atunci cand apreciem nivelul de trai din Romania sau capacitatea economiei de a isi reveni sa tinem cont de aceasta cifra 30% din populatia activa a tarii este ca si scoasa din circuitul economic, supravietuieste de la o zi la alta.
Impulsul pozitiv dat consumului si implicit productiei nu poate veni de la o populatie care este la limita de jos a veniturilor.
In curand nu o sa mai facem programe de convergenta pentru aderarea la spatiul Schengen si pentru trecerea la Euro, ci programe pentru combaterea saraciei si reintegrare sociala.
Reintegrare care se poate face aici sau in alte tari care suporta afluxul migrator, motivat economic al “muncitorului roman”.
Daca politicienii romani discuta despre somaj si implicatiile sale urmariti cifrele folosite 8% sau 30%, e un reper pentru buna credinta a politicianului respectiv
marți, 9 martie 2010
luni, 8 martie 2010
Ce vraji a mai facut, sau nu a mai facut, MCSI.
La sfarsitul lui octombrie 2009 o stire Newsin care a trecut neobservata in valtoarea campaniei electorale:
CE a initiat, joi, procedura legala impotriva Romaniei pentru nerespectarea normelor comunitare care impun separarea dintre autoritatile de reglementare in sectorul telecomunicatiilor si furnizorii de servicii de telecomunicatii. Astfel, Bruxelles-ul a trimis Romaniei o scrisoare de notificare oficiala, aceasta fiind prima etapa a unei proceduri privind incalcarea dreptului comunitar.
Aceasta este, insa, a doua procedura privind incalcarea dreptului comunitar initiata de Comisie impotriva Romaniei in legatura cu independenta autoritatii de reglementare in sectorul telecomunicatiilor, dupa ce prima procedura privind incalcarea dreptului comunitar, aflata inca in curs, a fost initiata in ianuarie 2009 si se refera la demiterea presedintelui autoritatii de reglementare.
Comisia Europeana interpreteaza gresit situatia prezenta la nivelul Romaniei, iar solicitarea din partea membrilor CE, reprezinta in fapt impunerea privatizarii participatiunilor statului la Radiocom si Romtelecom, potrivit Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI).
"Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a luat act de deschiderea unei noi proceduri de infringement la adresa Romaniei pentru incalcarea normelor comunitare care impun separerea dintre autoritatile de reglementare si furnizorii de servicii de telecomunicatii (art. 3 al Directivei cadru 21/2002).
In opinia MCSI, Comisia Europeana interpreteaza gresit situatia prezenta la nivelul Romaniei, iar solicitarea din partea membrilor CE, reprezinta in fapt impunerea privatizarii participatiunilor statului roman la companiile Radiocom si Romtelecom, o privatizare ce nu poate avea loc in actualele conditii de piata.
Deasemenea in decembrie 2009 la audierile pentru confirmarea in functia de ministru al comunicatiilor in guvernul Boc IV, actualul ministru Gabriel Sandu a sustinut aceleasi lucruri. Noi nu privatizam nimic, restructuram etc.
De fapt Comisia Europeana nu cere privatizarea, nici a Romtelecom, nici a Radiocom, nici a Postei. ea cere doar separarea activitatii de reglementare, fapt care la nivelul Uniunii Europene este de mult realizat.
Cum se poate face, simplu, trecerea actiunilor care confera statutul de actionar al Romtelecom, Radiocom si Posta Romana de la MCSI la un alt organ de stat AVAS, Fondul Propietatea, Ministerul Participatiilor Statului sau Bancii Ntionale, dar care organ sa nu aiba atributii de reglementare in domeniu.
De ce se refuza aceasta, iar simplu, pentru ca astfel se pierde o sursa de putere, Ministerul Comunicatiilor devine doar un organ de reglementare, la fel,de bine poate fi si desfiintat, daca i se iau feudele din subordonare. Fara aceste intreprinderi isi pierde tot sex apealul, si nu mai intereseaza pe nimeni.
Comisia Europeana stie ce vrea, atat doar ca nu poate veni in ziarele nationale sa argumenteze de ce vrea asta, si nu poate face altceva decat sa declanseze procedura de infrigement dupa procedura, intro incercare fara de sfarsit de a aduce la normalitate activitatea statului roman.
CE a initiat, joi, procedura legala impotriva Romaniei pentru nerespectarea normelor comunitare care impun separarea dintre autoritatile de reglementare in sectorul telecomunicatiilor si furnizorii de servicii de telecomunicatii. Astfel, Bruxelles-ul a trimis Romaniei o scrisoare de notificare oficiala, aceasta fiind prima etapa a unei proceduri privind incalcarea dreptului comunitar.
Aceasta este, insa, a doua procedura privind incalcarea dreptului comunitar initiata de Comisie impotriva Romaniei in legatura cu independenta autoritatii de reglementare in sectorul telecomunicatiilor, dupa ce prima procedura privind incalcarea dreptului comunitar, aflata inca in curs, a fost initiata in ianuarie 2009 si se refera la demiterea presedintelui autoritatii de reglementare.
Comisia Europeana interpreteaza gresit situatia prezenta la nivelul Romaniei, iar solicitarea din partea membrilor CE, reprezinta in fapt impunerea privatizarii participatiunilor statului la Radiocom si Romtelecom, potrivit Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI).
"Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a luat act de deschiderea unei noi proceduri de infringement la adresa Romaniei pentru incalcarea normelor comunitare care impun separerea dintre autoritatile de reglementare si furnizorii de servicii de telecomunicatii (art. 3 al Directivei cadru 21/2002).
In opinia MCSI, Comisia Europeana interpreteaza gresit situatia prezenta la nivelul Romaniei, iar solicitarea din partea membrilor CE, reprezinta in fapt impunerea privatizarii participatiunilor statului roman la companiile Radiocom si Romtelecom, o privatizare ce nu poate avea loc in actualele conditii de piata.
Deasemenea in decembrie 2009 la audierile pentru confirmarea in functia de ministru al comunicatiilor in guvernul Boc IV, actualul ministru Gabriel Sandu a sustinut aceleasi lucruri. Noi nu privatizam nimic, restructuram etc.
De fapt Comisia Europeana nu cere privatizarea, nici a Romtelecom, nici a Radiocom, nici a Postei. ea cere doar separarea activitatii de reglementare, fapt care la nivelul Uniunii Europene este de mult realizat.
Cum se poate face, simplu, trecerea actiunilor care confera statutul de actionar al Romtelecom, Radiocom si Posta Romana de la MCSI la un alt organ de stat AVAS, Fondul Propietatea, Ministerul Participatiilor Statului sau Bancii Ntionale, dar care organ sa nu aiba atributii de reglementare in domeniu.
De ce se refuza aceasta, iar simplu, pentru ca astfel se pierde o sursa de putere, Ministerul Comunicatiilor devine doar un organ de reglementare, la fel,de bine poate fi si desfiintat, daca i se iau feudele din subordonare. Fara aceste intreprinderi isi pierde tot sex apealul, si nu mai intereseaza pe nimeni.
Comisia Europeana stie ce vrea, atat doar ca nu poate veni in ziarele nationale sa argumenteze de ce vrea asta, si nu poate face altceva decat sa declanseze procedura de infrigement dupa procedura, intro incercare fara de sfarsit de a aduce la normalitate activitatea statului roman.
duminică, 7 martie 2010
Costul vietii, un an 50.000 USD.
George Demetri a asistat la nenumarate experiente cu moartea in cariera sa ca medic oncolog. De data aceasta, durata de viata a unui medicament a fost discutata.
A fost numit SU11248, si Pfizer Inc a achizitionat compania care il dezvolta.Tumorile au fost in scadere, la doua treimi din pacientii cu cancer al tractului digestiv, in studiul clinic realizat de Demetri difuzat in februarie 2002. Malignitatea in cazul unui om pe moarte a fost oprita din crestere atat de brusc, dupa cinci doze, ca a fost un miracol "," a spus medicul oncolog.
"Rezultate interesante , dar aceasta nu e o piata", au raspus directorii Pfizer atunci cand au aflat de rezultate. Pacientii din studiu au avut un tip de cancer care contabilizeaza mai putin de 1 la suta din cazurile noi diagnosticate in SUA in fiecare an. " probabil vom inchide acest experiment", au avertizat.
Totusi rezultatele bune au dus la punerea pe piata a medicamentului Suter pentru doua tipuri de cancer: tumori stromale gastro-intestinale, sau GIST, si carcinom al celulelor renale. De atunci a generat vanzari de 2,6 miliarede de dolari.
SUTENT este parte dintr-o explozie de tratamente care ataca cancerul la nivel molecular, si care ofera promisiunea de a transforma tumori maligne netratabile in boli cronice cum ar fi diabetul zaharat sau HIV. Terapiile de noua generatie extind deja speranta de viata - si adauga sume mari la costul de ingrijire in anii de sfarsit de viata, numiti ani terminali, care, in cazul SUTENT ar putea fi de 48.720 dolari pe an.
Sutent are o istorie de 15 ani de cercetare, pana la aparitia pe piata.
Alte tratamente de ultima generatie existente pe piata: Nexavar pentru cancerul de ficat si Avastin pentru cancer avansat. Pentru Nexavar a fost estimat costul de 65,900 de lire sterline (102.000 dolari) pentru fiecare "an de viata adaugat" in timp ce Avastin costa 74,999 de lire sterline
Sutent si alte cinci medicamente puse la dispozitie in ultimii patru ani, au marit rata medie de supravietuire de la 14 luni la un interval de 36 la 48 luni.
Sunt costuri extreme pentru o boala extrema, un an de viata adaugat in aceste circumstante costa intre 50.000 de dolari si 115.000. In multe tari sistemele de asigurare de sanatate nu acopera aceste tratamente, singura alternative a bolnavilor fiind citostaticele folosite si in anii 70 sau radiatiile. Marea Britanie nu aproba folosirea Nexavaruli si a Avastinului datorita costului. Statele Unite deconteaza si aceste medicamente.
Articolul integral poate fi gasit pe Bloomberg la adresa: http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=20601124&sid=aER.9zj2HmSk
A fost numit SU11248, si Pfizer Inc a achizitionat compania care il dezvolta.Tumorile au fost in scadere, la doua treimi din pacientii cu cancer al tractului digestiv, in studiul clinic realizat de Demetri difuzat in februarie 2002. Malignitatea in cazul unui om pe moarte a fost oprita din crestere atat de brusc, dupa cinci doze, ca a fost un miracol "," a spus medicul oncolog.
"Rezultate interesante , dar aceasta nu e o piata", au raspus directorii Pfizer atunci cand au aflat de rezultate. Pacientii din studiu au avut un tip de cancer care contabilizeaza mai putin de 1 la suta din cazurile noi diagnosticate in SUA in fiecare an. " probabil vom inchide acest experiment", au avertizat.
Totusi rezultatele bune au dus la punerea pe piata a medicamentului Suter pentru doua tipuri de cancer: tumori stromale gastro-intestinale, sau GIST, si carcinom al celulelor renale. De atunci a generat vanzari de 2,6 miliarede de dolari.
SUTENT este parte dintr-o explozie de tratamente care ataca cancerul la nivel molecular, si care ofera promisiunea de a transforma tumori maligne netratabile in boli cronice cum ar fi diabetul zaharat sau HIV. Terapiile de noua generatie extind deja speranta de viata - si adauga sume mari la costul de ingrijire in anii de sfarsit de viata, numiti ani terminali, care, in cazul SUTENT ar putea fi de 48.720 dolari pe an.
Sutent are o istorie de 15 ani de cercetare, pana la aparitia pe piata.
Alte tratamente de ultima generatie existente pe piata: Nexavar pentru cancerul de ficat si Avastin pentru cancer avansat. Pentru Nexavar a fost estimat costul de 65,900 de lire sterline (102.000 dolari) pentru fiecare "an de viata adaugat" in timp ce Avastin costa 74,999 de lire sterline
Sutent si alte cinci medicamente puse la dispozitie in ultimii patru ani, au marit rata medie de supravietuire de la 14 luni la un interval de 36 la 48 luni.
Sunt costuri extreme pentru o boala extrema, un an de viata adaugat in aceste circumstante costa intre 50.000 de dolari si 115.000. In multe tari sistemele de asigurare de sanatate nu acopera aceste tratamente, singura alternative a bolnavilor fiind citostaticele folosite si in anii 70 sau radiatiile. Marea Britanie nu aproba folosirea Nexavaruli si a Avastinului datorita costului. Statele Unite deconteaza si aceste medicamente.
Articolul integral poate fi gasit pe Bloomberg la adresa: http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=20601124&sid=aER.9zj2HmSk
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
